Incercati sa patrundeti.....dar aveti grija sa nu cadeti si voi in sicriile amintirilor....

четверг, 27 января 2011 г.

In ce sa mai cred?

Se pare ca ma mint singura si îmi spun ca totul este bine. O fac cam des în ultima vreme si cred ca lucrul asta nu ajuta la nimic. În fond, nimic nu merge spre bine, durerea exista, cutitul se rasuceste în fiecare zi în pieptul meu si ma gândesc oare cât mai rezist în aceasta minciuna. E bine oare sa ma mint singura si sa îmi spun în fiecare zi:
“Buna dimineata Diana! Astazi o sa fie o zi minunata. Nu ai sa te mai gândesti la lucruri care te dor, ai sa zâmbesti  si totul o sa fie minunat.” Si ca de obicei…iarasi ma mint…iarasi aceleasi vorbe goale…aceleasi priviri straine…aceleasi zimbete reci….Cit va mai continua? Cu ce am gresit eu? De ce iubesc ? Ha….ce straniu…urasc iubirea! Da,o urasc! Urasc sa pling mereu din cauza ei….Un zimbet in skimbul miilor de lacrimi….La ce bun?Dar cine ma intelege? Nici eu nu ma inteleg…Ce as mai astepta de la altii?Vorbe goale? NU mai cred in ele…..

Комментариев нет:

Отправить комментарий